Deputata Mariana Vârgă: De ce serviciile de informații nu trebuie reintroduse în zona judiciară și în lupta anticorupție

Prezentarea Strategiei Naționale de Apărare 2025–2030 de către președintele României, Nicușor Dan, a readus în prim-plan o temă sensibilă pentru democrația românească: rolul serviciilor de informații în raport cu justiția și lupta împotriva corupției. Sub pretextul unei reforme a sistemului judiciar și al întăririi luptei anticorupție, se conturează riscul reinstalării unor practici care au pus la încercare, în trecut, separația puterilor în stat și încrederea cetățenilor în actul de justiție.

În acest context, poziția fermă împotriva reimplicării Serviciului Român de Informații (SRI) în zona judiciară și în mecanismele anticorupție nu este doar o opțiune politică, ci o necesitate democratică, atrage atenția deputata independentă de București Mariana Vârgă.

Propunerea președintelui și miza reală pentru statul de drept

Cu prilejul prezentării Strategiei Naționale de Apărare 2025–2030, președintele Nicușor Dan a anunțat intenția de a impulsiona reforma justiției, declarând că lupta anticorupție reprezintă o vulnerabilitate majoră a statului român și trebuie tratată ca prioritate. În acest cadru, a fost avansată propunerea ca SRI să includă o unitate specială dedicată colectării de informații privind fenomenul corupției.

Conform acestei viziuni, SRI ar urma să se ocupe exclusiv de culegerea de informații, fără a desfășura anchete penale și fără a interveni direct în faza judiciară. Chiar și așa, simpla reintroducere a serviciilor de informații în ecuația anticorupției deschide o zonă periculoasă, în care granița dintre sfera informativă și cea judiciară riscă să devină neclară.

Din perspectivă constituțională, o astfel de abordare ridică semne de întrebare serioase privind separația puterilor în stat și independența justiției, punând în discuție rolul și limitele serviciilor de informații într-un stat de drept consolidat.

Separarea puterilor în stat și limitele constituționale ale SRI

Prin Constituție, România este organizată pe principiul separației și echilibrului puterilor în stat: legislativă, executivă și judecătorească. Serviciile de informații, inclusiv SRI, sunt structuri cu un rol specific în zona de securitate națională, nu în aria actului de justiție.

Implicarea lor directă ori indirectă în chestiuni care țin de combaterea corupției poate fi interpretată ca o depășire a mandatului constituțional. Aceasta echivalează cu o interferență în atribuțiile puterii judecătorești și ale Ministerului Public, ceea ce poate conduce la subminarea independenței justiției.

Curtea Constituțională a trasat deja limite clare în ceea ce privește rolul și atribuțiile serviciilor de informații. Reintroducerea SRI în mecanismele anticorupție ar contraveni acestor repere și ar crea premisele apariției unei „justiții paralele”, greu de controlat democratic și opace pentru societate.

Respectarea strictă a acestor limite nu este un detaliu tehnic, ci o condiție esențială pentru funcționarea statului de drept.

Lupta anticorupție aparține exclusiv instituțiilor judiciare

Combaterea corupției este, prin lege, atribuția instituțiilor din sfera judiciară: Ministerul Public, Poliția Judiciară, Direcția Națională Anticorupție (DNA), instanțele de judecată. Aceste structuri funcționează sub control judecătoresc, în baza unor proceduri transparente și cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, a mai explicat deputata independentă de București Mariana Vârgă.

Ele sunt construite tocmai pentru a asigura un echilibru între nevoia de fermitate în anchete și garanțiile necesare unui proces echitabil. Transferarea, fie și parțială, a acestei responsabilități către un serviciu de informații ar submina acest echilibru.

Extinderea competențelor SRI în zona informativ-operativă legată de corupție comportă riscuri majore:

repolitizarea luptei anticorupție;
încălcarea separației puterilor în stat;
reactivarea unor mecanisme opace, care în trecut au afectat grav încrederea publică în justiție.

România are nevoie de o justiție care să își exercite atribuțiile liber, independent, fără presiuni sau influențe venite din partea structurilor de informații. Serviciile de informații nu pot și nu trebuie să substituie rolul procurorilor sau al polițiștilor judiciari – nici măcar sub pretextul eficientizării luptei împotriva corupției.

Apel la responsabilitate: competențe clare, justiție independentă

Păstrarea clară a limitelor de competență între instituțiile statului este o datorie de responsabilitate politică și constituțională. Respectarea statului de drept nu este negociabilă, iar orice tentativă de a reconfigura rolul SRI în raport cu justiția trebuie privită cu maximă prudență.

Este esențial ca Serviciul Român de Informații să rămână strict în cadrul rolului stabilit de lege, în timp ce instituțiile judiciare – Ministerul Public, Poliția Judiciară, DNA, instanțele – trebuie consolidate în misiunea lor de prevenire și combatere a corupției.

Apelul la responsabilitate este adresat tuturor decidenților făcut de deputata Mariana Vârgă:
este nevoie să apărăm competențele legale ale instituțiilor statului, să respingem orice ingerință nelegitimă în actul de justiție și să acționăm în limitele trasate de Constituție. Doar astfel putem garanta o justiție independentă și o funcționare corectă a statului de drept.

Implică-te pentru a apăra statul de drept în România

Dacă împărtășești preocuparea față de independența justiției și respectarea Constituției, implicarea civică și dialogul cu reprezentanții aleși sunt pași esențiali.

Pentru întrebări, puncte de vedere sau inițiative legate de acest subiect, o poți contacta pe Mariana Vârgă prin: